Investigarea infracțiunilor de corupție și condamnarea corupților durează ani de zile, plus o grămadă de cheltuieli – prejudiciul cauzat de infracțiunea în sine, plus costurile întreținerii procurorilor, judecătorilor, sistemului penitenciar, ani de investigații, procese care durează ani de zile. Iar pentru o luptă reală împotriva corupției trebuie să petreci o săptămână și să creezi un sistem care să blocheze breșele în organele de stat, ministere, întreprinderi de stat, primării. Nimeni nu a intenționat să lupte sistematic împotriva corupției, în ciuda tuturor promisiunilor lor.
Una dintre cele mai eficiente metode este crearea unui sistem în care nimeni nu are cuvântul decisiv în luarea deciziilor și totul este reglementat clar de reguli care nu permit unui funcționar să ofere cuiva privilegii (exemplul clasic – achiziționarea de gaz sau păcură). Dar cel mai eficient este atunci când se creează o legislație care stimulează funcționarul să denunțe mituitorul, iar mituitorul să denunțe pe cel care îi oferă mită, imediat vă explic.
Vedeți, astăzi dacă o persoană a dat mită pentru o anumită decizie și dintr-un motiv oarecare a decis să meargă la procuratură și să facă o declarație (de exemplu, a fost păcălit, nu i s-a îndeplinit obligația pentru care a dat mită), atunci în acest caz banii pe care i-a dat sub formă de mită nu i se returnează, ci sunt confiscați de stat. Iar decizia ilegală pe care a obținut-o ca urmare a mitei este considerată nulă.
De exemplu, funcționarii au cerut mită și un om de afaceri a fost obligat să o dea (de exemplu, ai un camion cu produse perisabile și dacă nu dai mită, totul se va strica, vei pierde toată marfa și vei suferi pierderi uriașe – în astfel de situații oamenii de afaceri sunt adesea obligați să dea mită pentru a nu-și distruge afacerea. Aceasta se numește corupție de extorsiune, care este cea mai dăunătoare pentru societate și economie. În acest caz, conform legii în vigoare, dacă acest om de afaceri, după rezolvarea problemei, depune o plângere împotriva vameșilor la procuratură, banii pe care i-a dat nu i se returnează, ci sunt confiscați de stat, iar decizia de vămuire este declarată nulă, deoarece a fost luată în urma comiterii unei infracțiuni.
Dacă în cazul vămuiri, acest lucru nu are consecințe catastrofale pentru afacere, atunci în cazul emiterii diferitelor documente sau licențe (cum ar fi în cazul construcțiilor), astfel de consecințe duc la pierderi uriașe, până la oprirea afacerii. Pe lângă aceste pierderi, omul de afaceri va trebui să meargă ani de zile la procuratură și instanțe, să dea declarații și să atragă mânia colegilor funcționarului asupra sa și asupra afacerii sale.
Prin urmare, trebuie create condiții în care mituitorul să fie interesat să denunțe șantajistul. Trebuie creat un sistem de motive și stimulente în care cel care a dat mită să fie interesat să denunțe pe cel căruia i-a dat.
Ce trebuie făcut?
Trebuie adoptată o lege în care cel care denunță funcționarul își recuperează banii înapoi, dar în dublu exemplar pe cheltuiala funcționarului, iar decizia în favoarea omului de afaceri, dacă a fost deja luată, rămâne în vigoare. Un astfel de mecanism are două aspecte – pe lângă faptul că stimulează oamenii de afaceri să denunțe, el generează în funcționari înșiși neîncredere în mituitor, suspiciunea că după ce a primit decizia necesară de la el, îl va denunța. Numărul de mită va scădea cu cel puțin 90%, deoarece funcționarul va lua bani doar atunci când va fi 100% sigur că mituitorul nu îl va denunța ulterior și va fi închis, iar mituitorul îi va lua dublu suma. Dar asta nu este tot. Procesul trebuie să funcționeze și invers.
Aceeași lege trebuie să prevadă că funcționarul căruia i se oferă mită poate denunța omul de afaceri care îi aduce mita. În acest caz, în cazul documentării faptului mitei, banii primiți de funcționar rămân la dispoziția sa și, conform legii, de la mituitor se recuperează încă o astfel de sumă în favoarea funcționarului. De exemplu, cineva i-a oferit mită unui funcționar. El sună la Centrul Național Anticorupție și spune că i se oferă mită. CNA documentează cazul și, dacă există suficiente dovezi, banii primiți de funcționar rămân la dispoziția sa, iar conform legii, de la mituitor se recuperează încă o astfel de sumă în favoarea funcționarului.
Ce avem la final? Funcționarul nu va avea încredere în omul de afaceri, văzând amenințarea că acesta îl va denunța, va fi închis, iar omul de afaceri va recupera de la el dublul sumei și va obține decizia gratuit, și acest lucru este cu adevărat avantajos pentru omul de afaceri și el se gândește întotdeauna la acest lucru ca opțiune. Și invers – omul de afaceri se teme că funcționarul îl va denunța, va primi de la el bani o dată, apoi va primi bani a doua oară, orice decizie luată va fi anulată în cadrul unui caz penal, iar omul de afaceri însuși va fi închis. Pe lângă stimularea financiară a mituitorului dar și celui care primește mita, legea va crea un nivel de neîncredere și suspiciune între părțile tranzacțiilor de corupție, astfel încât nimeni nu va dori să se implice, nici măcar să înceapă. O astfel de lege, odată ce va provoca 5-6 cazuri în țară, va paraliza complet sistemul de mită și va descuraja rezolvarea problemelor în acest fel. Mită dacă vor fi, vor fi doar între oameni de încredere.
Nivelul de corupție va scădea cu 90-95%. De fapt, simpla existență a acestei legi va avea un efect preventiv extraordinar.
Spuneți-mi, vă rog, autoritățile noastre au propus vreodată ceva asemănător?
